Faceți căutări pe acest blog

luni, 5 ianuarie 2015

Ion Longin Popescu - Interviu Dr. Nawaf Salameh



Dr. Nawaf Salameh

Interviu

Dr. NAWAF SALAMEH 

Om de afaceri sirian din Bucureşti

„România a creat civilizaţie europeană şi continuă să îmbogăţească zestrea culturală a Europei”

În ziua de 14 septembrie 1983, la Aeroportul Otopeni, grănicerul l-a întâmpinat pe tânărul abia debarcat dintr-o cursă venită de la Damasc, Nawaf Salameh, cu urarea „la mulţi ani, ai împlinit 18 ani”... Aşa s-au deschis porţile româneşti ale visului familiei de farmacişti Salameh, creştini din Marmarita, Siria, care-şi doreau fiul doctor format în România. Nawaf s-a născut de Ziua Crucii, într-un sătuc de pe încântătoarea Vale a Creştinilor, ce mărgineşte oraşul Tartous, regiune în care credinţa în Iisus a înflorit de aproape două mii de ani. A ales România cu gândul că, într-o zi, va onora memoria înaintaşilor prin munca şi sacrificiile sale. Preocupat de istorie şi educat într-un profund respect pentru străbuni, pentru rădăcinile creştinismului şi culturii de tip umanist, Nawaf Salameh a descoperit în Carpaţi o spiritualitate creştină comună românilor şi multor sirieni. Prin adoptarea sa de către România, doctorul Salameh a văzut un gen de predestinare. A fost impresionat şi s-a legat sufleteşte de epoca şi istoria Martirilor Brâncoveni. De aceea, atunci când a ajuns om de afaceri, creatorul mărcii de brandy Alexandrion a conceput, în timp, şi reţete originale de brandy şi vin, pe care le-a numit „Brâncoveanu”. Bazându-se pe Fundaţia Alexandrion Group, susţinută cu fonduri de grupul de firme cu acelaşi nume, a încheiat parteneriate cu Patriarhia Română şi cu organizaţii ale societăţii civile, devenind un important filantrop. Retipărirea Bibliei de la Bucureşti, Premiile ”Sfinţii Martiri Brâncoveni”, oferite în 3 decembrie a.c. la Palatul Mogoşoaia, sprijinirea cu burse a multor copii supradotaţi, sponsorizarea cu 350.000 de dolari a Lotului Olimpic al României - sunt doar patru dintre cele mai importante acte de filantropie ale fundaţiei doctorului Nawaf Salameh.

„Începând cu anul 2000, am plătit ca taxe la Bugetul de Stat circa 500 de milioane de euro!”


-    După ce aţi părăsit medicina, aţi ales afacerile. Ce fel de prosperitate v-aţi propus să atingeţi?

-                    Îmi place să fiu un om moderat şi responsabil. Un om care munceşte şi care se dedică pentru un nivel de viaţă prosper în mijlocul cetăţii. Nu-mi place să împart banii în stânga şi-n dreapta, la televizor, umilindu-mi semenii; eu lucrez pe proiecte, sprijin cauze, mă implic în lucruri bine gândite şi practice, care au scopuri clare şi sunt utile. Eu cu soţia şi copiii mei trăim foarte simplu; uitaţi-vă la mine: mă îmbrac mai ieftin decât în vremea studenţiei. Înainte de toate, îmi plătesc taxele şi impozitele! Ăsta e un lucru foarte serios şi absolut necesar. Văd în el forma maximă a filantropiei. Aşa ajuţi cu adevărat o ţară. La un calcul sumar, începând cu anul 2000, Alexandrion Grup Româna a plătit la Bugetul de Stat circa 500 de milioane de euro! Până la urmă, aşa cum m-a învăţat buna mea mamă, ajutorarea semenilor este şi un fapt de mare apropiere de iubitul nostru Mântuitor. România, cu adevărat Grădina Maicii Domnului, este locul desăvârşit în care credinţa trezeşte iubirea creştină în masă.

-  Implicarea dumneavoastră în proiecte de binefacere este deosebit de apreciată şi denotă mult spirit civic. În acest context, ce rol acordaţi Fundaţiei Alexandrion Group?

-                    Am înfiinţat fundaţia o dată cu afacerea, ca semn că am urmărit încă din capul locului să fiu un om al cetăţii, dedicat comunităţii. Mi-am zis că un grup de firme responsabile nu poate să ignore partea socială. Astfel, m-am implicat în susţinerea Comitetului Olimpic Român, începând cu olimpiada din Sidney. Ca medic, iubesc sportul. De aceea, sunt foarte mândru că am avut posibilitatea de a sprijini culorile naţionale, iar dacă am contribuit la marile succese ale sportivilor români, e cu atât mai onorant pentru fundaţia noastră. Am fost sponsorul principal al sportivilor români la olimpiadele din Atena, Beijing şi Londra. Fără îndoială că voi merge cu ei şi la Rio de Janeiro. În China, am avut cea mai mare implicare. 400.000 de articole a publicat presa chineză despre sportivii români. Ca bonus, fundaţia Alexandrion Group a oferit câte un automobil fiecărui medaliat, luat „cald”, direct de pe banda de producţie a unei fabrici din Baoding. Am ales recent două echipe de handbal, din Cluj-Napoca şi Bucureşti, şi le-am asigurat finanţarea pe 15 ani de acum înainte. Noi nu facem contracte pe un an-doi, ci pe termen lung, să le dăm şanse sportivilor de a obţine performanţă. Am spus mereu: ca întreprinzători, ca oameni de afaceri suntem obligaţi moralmente să dăm înapoi societăţii o parte din profit. Sunt atât de multe probleme de rezolvat la nivel de ţară şi societate, încât contribuţia fiecăruia dintre noi contează! Cred că ar fi nepotrivit şi ruşinos să stăm pe margine! Pe lângă copii supradotaţi, ajutăm copii cu handicap, ajutăm săraci şi bolnavi, căci societatea este formată din rău şi bine, din sus şi jos. Fundaţia face parte din organizaţia şi munca noastră, este un organism viu.

„Vreau ca Premiile Brâncoveanu să devină cele mai prestigioase premii anuale din România”


-   Cum aţi ajuns la Premiile Brâncoveanu?

Trofeul  "Premiul Brancoveanu"
statuetă de Ioan Bolborea
-                    A venit un important jurnalist la mine şi, văzând succesul produselor care poartă numele marelui martir al credinţei creştine, m-a întrebat: de ce nu acordaţi şi premiile Brâncoveanu? Domnule, am spus, ideea dumitale mi se pare extraordinară. Sunt născut în Siria, dar m-am format profesional şi am dobândit maturitate şi înţelepciune trăind în România. Vreau să fac ceva trainic pentru cultura acestei ţări, pentru cercetarea istorică şi carierele frumoase. Dacă o facem, trebuie să fie la nivelul lui Brâncoveanu, să devină cele mai prestigioase premii anuale din România. Am căutat să avem un juriu format din mari personalităţi: acad. Dan Berindei, acad. Augustin Buzura, acad. Dumitru Radu Popescu, prof. Eugen Negrici, prof. Andrei Marga, Magdalena Bedrosian şi istoricul Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti. Apoi, ca să fiu sigur că aceste premii se vor acorda în fiecare an de aici înainte, am modificat statutul fundaţiei şi am stabilit că acordarea lor va fi obligatorie. Am comandat sculptorului Ioan Bolborea şapte statuete înfăţişându-l pe marele domnitor şi martir al neamului, fiecare cu certificat de originalitate.

-   2014 a fost Anul Brâncoveanu. Prin ce alte activităţi, dedicate marelui domnitor martir, s-a remarcat Fundaţia Alexandrion Group?

Ordinul Sfinţilor martiri brâncoveni
-                    Am rugat Patriarhia să ne spună cum ne-am putea implica în comemorarea a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor. Drept urmare, la sfatul şi cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel, ne-am angrenat în acţiunea de reeditare a Bibliei lui Brâncoveanu, tipărită iniţial la 1688. De altfel, am insistat pe lângă Prea Fericitul ca, şi de-aici înainte, să ne antreneze în acţiunile închinate domnului Brâncoveanu, pentru că, prin sacrificiul său şi al fiilor săi, a întărit enorm forţa credinţei creştine în lumea civilizată. Pe de altă parte, mi-am propus să fac din brandul Brâncoveanu un brand global; să nu existe nici o ţară pe lumea asta, în care să nu se consume acest brandy, la concurenţă cu cele mai cunoscute mărci de tradiţie. Ca să nu se spună că realizez o simplă operaţiune comercială, la fiecare sticlă voi ataşa povestea sfinţilor martiri Brâncoveni, în câteva limbi de largă circulaţie. Aşa văd eu un „brand de ţară”, că tot s-a vorbit atâta despre el...


„Noul preşedinte ales trebuie să analizeze fiecare industrie şi să recomande re-profesionalizarea României”


-   Aţi fost implicat în evoluţia României, sunteţi un fiu adoptiv al acestei ţări. Ce credeţi că li s-a întâmplat românilor în ultimul sfert de veac?

-                    Ce pot spune din capul locului este că lucrurile de azi, care nu ne plac, nu trebuiau să se întâmple. Pentru că ţara asta este în multe privinţe binecuvântată. Are multe valori şi perspective minunate. Are cele mai bune şcoli şi facultăţi din sudul Europei, produce cultură. România este unul din marii producători de cultură ai Europei. Produce sport, olimpici şcolari, IT-işti de vârf, matematicieni, inventatori. A avut şi o industrie puternică, şi sunt convins că putem redeveni unul dintre actorii importanţi în diferite ramuri industriale, de acum înainte. M-am dus în China şi am văzut o fabrică de tractoare şi maşini de miliarde de dolari, construită de fosta uzină de tractoare din Braşov. Şi în ţările arabe găseşti astfel de fabrici, în perfectă stare de funcţionare. Toţi inginerii mai în vârstă de acolo vorbesc binişor româneşte şi sunt dornici să colaboreze din nou cu specialiştii români. Cred că sunt multe premise serioase să redescoperim şi să fructificăm talentul şi forţa creatoare a inginerilor români, măiestria şi inventivitatea proiectanţilor şi muncitorilor de înaltă calificare. Putem asigura, prin capacităţile interne, o nouă dezvoltare a  producţiei industriale. După Revoluţie, au fost voci care au spus: de ce să mai ţinem fabrica asta la Braşov? Dacă nu putem exporta în Germania şi America, nu-i bună de nimic... Oameni buni, asta nu a fost făcută pentru Germania şi America, ci pentru China, Siria, Libia şi Egipt! Fabricile de acolo ţipă după piese de schimb, iar noi am închis robinetul prea repede... De ce nu am urma exemplul „Daciei”? Am avut acest brand de ţară, în timp ce Renault căuta noi pieţe şi oportunităţi de producţie, pentru noile modele de autoturisme cerute de piaţă. Azi, Dacia Logan este brand de ţară pentru Franţa, dar şi pentru România! O adevărată speranţă naţională sunt cele trei milioane de români plecaţi din ţară, care au căpătat foarte multe cunoştinţe şi experienţe. Să-i încurajăm să vină acasă, pentru a lucra împreună!

-    Care sunt speranţele dumneavoastră, ca om de afaceri?

-                    Instituirea de reguli corecte. Acolo unde nu sunt reguli se instalează nesiguranţa, arbitrariul şi dezordinea. Mediul de afaceri trebuie să analizeze fiecare industrie, iar noul preşedinte ales trebuie să recomande re-profesionalizarea României, fără amestecul factorului politic. Vorbind de industria băuturilor, mă doare sufletul că nu găsesc fructe şi trebuie să import, în timp ce dealurile României stau golaşe. În pomicultură, este nevoie de cel puţin un milion de hectare în plus! Gândiţi-vă: pentru fiecare hectar, putem avea un om angajat! Avem nevoie de o regândire a sistemului economic prin vizorul modernizării României şi integrării într-o Uniunea Europeană prosperă şi dinamică.

Ion Longin Popescu