„Durerea aurului” - O nouă antologie de schiţe şi nuvele, aprecieri şi critică literară, publicată de tismăneanul Florian Văideianu la Editura Semănătorul Tismana
Florian Văideianu
recidivează: a mai scris încă o carte!
Florian
Văideianu e un meticulos cronic. Ca un farmacist ce-şi pune medicamentele
într-un anumit sertar, dintr-un raft bine rânduit, el a vrut să aibă în recenta
carte atât noile lui schiţe şi nuvele dar şi recenziile criticilor pentru
cărţile sale apărute deja. Şi mai vrea ceva: pur şi simplu părerile sincere ale
prietenilor despre stilul în care-şi concepe scrierile. Acestea, sunt grupate
într-un capitol numit inspirat „Rezonanţe”, autorul dovedindu-se astfel, nu
numai un om de simţ practic dar şi un bun sociolog care testează „piaţa” prin
acest grupaj din carte!
Se
presupune că nu toţi prietenii vor „rezona” la fel, unii n-au mai „rezonat”
decât ocazional sau deloc şi nici nu se pricep să meşteşugească ceva cuvinte mai
simandicoase în „datul lor cu părerea”. Şi totuşi părerea lor contează mai mult
decât recenziile „clasice”.
Pentru
că dac-ar fi ca autorul să caute nişte folosinţe, cu bătaie îndelungată pentru
opera sa viitoare în şabloanele uzitate astăzi de critica literară, fiţi siguri
că nu va găsi nimic. Critica literară de astăzi nu diferă prea mult în
concepţia ei de bază, faţă de vechile şedinţe din vremea comunismului. Astfel,
introducerea începea cu „părţile bune ale tovarăşului scriitor”. Sau, după caz,
ale tovarăşului muncitor, cooperator, activist, ţăran cu gospodărie individuală,
dascăl, popă, „etcaetera”. Într-un cuvânt, se începea discuţia despre
activitatea vreunui tovarăş cu osanalele. Se continua cu descrierea faptelor şi exemplele.
În cazul cenaclurilor literare, se citau unul-două texte din noul volum, câteva
strofe sau versuri răzleţe dintr-o antologie poetică, după care, se dădeau
eventuale dedicaţii şi sugestii bunului meşteşugar al condeiului.
Punctul
culminant abia la final îşi avea locul, fiind vorba despre critica „tovarăşului
poet” sau prozator, adică partea cea mai îndrăgită a spectacolului. Totul se termina scurt, cu niscaiva îndemnuri
mobilizatoare „pentru a se îndrepta, tovarăşul!”.
În
altă ordine de idei, pentru a scrie recenzii, musai ca ele să fie încropite după
modelul vreunui „consacrat”. Pe lângă faptul de a extrage de acolo tot ce e la
modă. Adică plagiatul de cuvinte rare sau neologisme stâlcite din engleză.
Ziarele
împuţite care cântă după cum pârţâie patronul nu-şi bat joc de plagiate. Ne vor
spune că habar n-avem noi că plagiatul face parte din practicile speciei umane
din cele mai vechi timpuri. Faza protoeuropidă din evoluția lui Homo sapiens a fost
rezultatul unei practici precise, şi anume, furtul de vocabular şi tehnologie. Aceasta
a condus la proliferarea unei rase majoritare în Europa iar mărturia faptului că existau asemenea specimene stau cele
trei schelete fosile descoperite în peştera franceză Cro-Magnon.
Nici
nu te-ai fi gândit că prin furt, a proliferat cu adevărat rasa de cromagnon!
Dar proba, se vede azi cu ochiul liber: ori te uiţi în jur cum te fură, prin
facturi umflate, firmele ce-ţi oferă servicii proaste de electricitate, apă,
canal, telefonie şi cablu TV, ori deschizi televizorul ca să vezi priponitul
zilei la poarta DNA, înconjurat de croncanii televiziunilor. Întrebarea care şi-o
pune un om normal ce sesizează abulia lumii actuale, ar fi: nu cumva
proliferarea acestei specii de cromagnoni paraziţi afectează creatorul natural de
inteligenţă?
Bineînţeles
că da! Fondurile alocate de cromagnonii de la Ministerul Culturii au fost mereu
alocate altor cromagnoni din presă. Iar cei care au sărit calul şi sunt
priponiţi ca Gigi Becali, onor guvernul a inventat subvenţionarea cărţii scrise
de puşcăriaşi, reducerea pedepsei făcându-se după cantitate, pentru că de
calitate nici nu poate fi vorba!
Aşa
se face că scriitorii talentaţi şi patrioţi ai neamului românesc îşi scot
cărţile în regie proprie, adică din propriul buzunar de Homo neanderthalensis.
Pe când descendenţii din peştera Cro-Magnon îi vezi pe Internet subvenţionaţi, cu
evenimentul lansării şi cu anunţurile sindrofiilor, subvenţionate şi vizibile
şi ele, aşa cum se vedeau în urmă cu ceva vreme numele proştilor pe toate
gardurile.
Cartea
lui Florian Văideianu este o replică a acestor cutume româneşti postdecembriste,
cutume cărora le-ar trebui un patent de prostie, pentru că nu mai găseşti în
toată lumea hoţi convertiţi în scriitori prin puşcării.
Volumul
scos recent din tipografie nu este, însă, nici o replică á la Conu Iancu
Caragiale, nici vreun foileton marca Ţeposu. Este pur şi simplu o carte aşa
cum se face în lumea bună a mapamondului. Adică cu vocabular autohton, pe teme
inspirate din viaţa omului inteligent, normal, civilizat şi cu un ţel nobil în
viaţă. Şi o scriere fără plagiat.
Cum
am spus, scoţând cartea şi lansând-o pe banii proprii, Florian Vădeianu nu este
un „clasic în viaţă” care înjură România sau face pipi pe ea fiind plătit cu
bani politici pentru asta. El publică volumele sale sub patent original ca un
vechi neanderthalian*) ce scrijelea peşterile din Europa, Africa sau Asia în urmă cu câteva
milioane de ani.
O
carte scrisă într-un stil absolut original, aşa cum ne-a obişnuit de fapt
Florian Văideianu cu cărţile sale.
Nicolae
N. Tomoniu
Director
Editura „Semănătorul Tismana”
-----------
*) Neanderthal este o vale în Germania pe un
afluent al Rinului iar homo
neanderthalensis este un tip uman fosil descoperit acolo, semnalat şi
în valea Nilului, resturile lui fosile fiind
găsite şi în alte părţi ale lumii. El a fost contemporan cu Homo sapiens
sapiens din Orientul Apropiat, Homo sapiens din Africa de Sud şi
China.
În România au fost descoperite resturi
fosile în peştera de la Ohaba-Ponor, un sat în partea de
sud a judeţului
Hunedoara, unde s-au descoperit vestigii ale culturii musteriene aparținând omului de Neanderthal. În zona
Tismana, cultura musteriană este prezentă în Peştera Gura Plaiului, Peştera din
Bile şi Peştera Cioarei, spre Boroşteni.
Citiţi cărţile lui Florian Văideianu la SEMĂNĂTORUL - Editura online
-----------http://www.samanatorul.ro/editura-online/html/proza.html http://www.samanatorul.ro/editura-online/html/florian_vaideianu.html  |
| Antologia „Durerea aurului”, tipărită la Editura „Semănătorul Tismana”, fi lansată la Muzeul Judeţean de Istorie „Alexandru Ştefulescu”, sâmbătă, 25.04.2015. orele 11. |
