Cum a relatat presa evenimentul de la Tismana
„Festivalul Castanului” din luna octombrie se află, în
anul 2015, la a treia ediţie. Ca un pantof tras pe calapod, relatările din
presă s-au potrivit cu cele din ediţiile precedente iar posturile de
televiziune, de bună seamă cu misiune precisă, au căutat doar VIP-urile
judeţene, echipa managerială a proiectului şi primarul. Nicio filmare sau
interviu cu vreun proprietar de pădure de castan. S-o fi revigorat pădurea statului sau a cetăţeanului aşa cum spun „tovarăşii de la judeţ” ? S-a ales „domnul ţăran” cu ceva de pe urma
proiectului „implementat” timp de trei ani ? Barem aflau şi posturile de
televiziune că o pădure de castan uscată nu mai valorează nimic. Nu mai e bună
nici de construcţii, nici de butoaie şi nici măcar de foc: mai mult fum, decât
căldură !
Bine, bine, dacă interviul nu-i de nasul „domnului ţăran”
barem vreun pădurar, vreun brigadier sau inginer ce a lucrat efectiv în pădure
trebuia intervievat. Pentru că întrebări ar fi cu duiumul: cum s-a comportat
puietul de castan în pepiniera pe care o au în îngrijire, banii primiţi prin
proiect au fost suficienţi, oamenii care beneficiat de proiect, silvicultorii
şi particularii, au plantat ei înşişi puiet nou de castan în pădure sau s-au mulţumit că echipele de
lucru ale proiectului venite de hăt departe cu vaccinul şi cu târnăcopul fac
curat prin pâlcurile lor.
Pentru că de lucrat în cadrul proiectului iniţiat de
Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Gorj în parteneriat cu Primăria
oraşului Tismana s-a lucrat, dar a fost interesat vreun ziar sau vreo
televiziune să facă un reportaj atunci când s-a lucrat - la faţa locului - şi
să-l insereze în jurnal sau video-clip printre cuvântările înaltelor feţe
politiceşti şi inginereşti ?
Pe de altă parte, lipsesc şi informaţiile tehnice şi
ştiinţifice din relatările unor jurnale iar ca o probă de lipsă de documentaţie
în problematică, relatările abundă de expresii care de care mai hilare: „boală
nimicitoare, denumită „Cancerul castanului“”, „ciuperca nemiloasă” sau alte
sintagme. E vorba pur şi simplu de mana castanului despre care am scris destul
de detaliat anul trecut în articolul Festivalul
castanului de la Tismana dar se vede
treaba că presa cazonă nu-şi citeşte decât propriile articole…
Spre cinstea lor, doar http://gorjexclusiv.ro şi „Impact în Gorj”
includ în relatările lor secvenţe din cuvântarea domnului Dănuț Chira,
cercetător ştiinţific în cadrul Institutului Naţional de Silvicultură Brașov.
Păcat că articolul bun din „Impact în Gorj”, este umbrit de vechea meteahnă de
agresivitate ce călăuzeşte ca un fir roşu otrăvit publicaţia încă de la prima
apariţie.
Boala din născare n-are alinare şi
nu cred că se va găsi la ziar vreun vaccin contra „cancerului nemilos” al revistei când dă titlul http://impactingorj.com/social/festivalul-castanului-fara-castane.html
! Să fi plecat ei de la Tismana fără să ia o porţie de castane fierte şi
„friptană” de oaie, cum a luat toată lumea ? Sau ziarul a găsit formula să-l
atace pe primar pentru că a zis că „nu prea sunt castane” ! Între „nu prea
sunt” şi „fără castane” e o diferenţă ca între „Impact în Gorj” şi „New York
Times”, de îndată ce interiorul articolului nu concordă deloc cu titlul. Şi
apoi de ce ne-om fi adunat la Tismana? Nu pentru că nu prea sunt toamna castane
ca altădată ?
Dar să dăm Cezarului ce-i al lui,
iată ce inserează în articol:
„Dănuț Chira, cercetător
științific în cadrul Institutului Național de Silvicultură Brașov, a precizat
că arborii tratați au început să aibă din nou rod: „Tratamentul merge nesperat
de bine, în sensul că avem rezultate, după un an-doi de tratamente. Am reușit,
deja, să avem, parcele care sunt într-un proces avansat de vindecare și, din
punctul nostru de vedere, sunt vindecate. Procesul va fi de durată, pentru că
arborii cu cancere mari nu se vindecă instantaneu. Foarte important este că
exemplarele încep să facă din nou castane și coroanele să fie verzi. Am tratat
numai generația tânără, cea bătrână fiind compromisă“. Specialistul a precizat
că a fost găsit virusul potrivit pentru a distruge ciuperca distrugătoare:
„Ciuperca este de origine asiatică. Castanul din America a murit în totalitate,
mă refer la generația bătrână. Din păcate, tratamentul la ei nu prea merge,
pentru că ciuperca are 76 de tulpini. Dacă tratezi cu tulpina utilă, tratamentul
merge, dacă nu, nu sunt șanse. Norocul nostru este că și la Baia Mare, și aici,
la Tismana, tulpina majoritară e cea pe care există virusul ciupercii natural
în Grecia și Italia. Am adus virusul de la Baia Mare aici și a mers bine. E
vorba de tulpina europeană 12. Proiectul se va încheia în anul 2017, dar dorim
să tratăm în continuare. Tratamentul nu este ușor de făcut. Este bine că se
duce singur împreună cu ciuperca de vânt, ploaie, gândaci, astfel încât, de pe
cancerele tratate, virusul se duce pe cancerele netratate, astfel încât, în
timp, virusul îmbolnăvește ciuperca peste tot“.
Acelaşi extract din cuvântare îl găsim şi la Gorj Exclusiv, ceea ce
denotă că copy-paste se ia foarte uşor de la Ponta la jurnalişti. Ţineţi
distanţa, domnilor, sunt numai politicieni virusaţi de boli incurabile prin guvern şi
parlament : mită, confict de intrese, abuz în serviciu şi chiar hoţie prin legi cu valabilitate de două zile!
Ei bine, să lăsăm cancerul politic şi plagiatorii! În paragraf e multă ştiinţă iar mass-media ar trebui să lanseze o
dezbatere pe tema manei pentru că fenomenul se manifestă şi la alte specii de
arbori. Ba putem afirma, la sigur, că în lumea vegetală ca şi în lumea animală
este aceiaşi luptă cruntă pentru păstrarea şi acapararea de noi teritorii. Cu
deosebirea că microciupercile ca şi viruşii de altfel, sunt produşi organici şi
îşi dezvoltă tulpini noi în momentul când pe suportul pe care se instalează s-a
găsit un antidot. Dar ultima frază din citat trebuie să ne dea de gândit.
Factorii naturali participă ei însăşi la migraţia din cancerele tratate în cele
netratate de om. Va veni o vreme când, fenomenul va fi generalizat şi noua armată biologică antidot ,
va câştiga „războiul” cu mana castanului. Asta va conduce inevitabil la tulpini
noi care se vor aşeza pe alte specii de arbori. Deja se vorbeşte de migraţiune
pe alţi arbori şi chiar pe vii, tomate şi alte specii de plante. Şi atunci ce vom
face dacă tratarea chimică va fi inutilă?
Printre alte lipsuri ale presei se remarcă şi faptul că
puţine publicaţii sau posturi de televiziune au amintit măcar de taraful Şcolii
Populare de Artă, Târgu Jiu sau Ansamblul de Datini şi Obiceiuri „Tisa” instruit
de doamna Maria Corlan Mischie. „Impact în Gorj” mai face un impact neserios în
respectarea valorilor, şi, datorită neinformării, scrie că atmosfera
festivalului a fost întreţinută de "muzica prichindeilor din zonă".
Halal respect faţă de o instructoare ce depune mari eforturi ca ansamblul artistic să
stea în prima poziţie a formaţiilor gorjeene de prestigiu şi nu o adunătură de
„prichindei din zonă” cum afirmă ziarul. Mă rog, boala jurnaliştilor gorjeeni este că nu ştiu numele formaţiilor artistice din judeţ dar ştiu numele şoferilor tuturor politicienilor cărora le cântă ode.
A mai dat cu stângul în dreptul şi http://www.tele3.ro care tam-nisam a văzut taman
din Bucureşti, în cadrul festivalului, „un simpozion dedicat proiectului „Managementul Conservativ al Habitatelor“. Nu
e prima dată când televiziunea noastră publică înfloreşte evenimentele ca pe
vremea lui Ceauşescu. Pe banii noştri bineînţeles !
 |
| Din stânga: Gicu Alesu, Ciocea Ion, Marian Slivilescu, Aparicio Viguri Cezar Guzman, Ion Daju |
În fine, niciun jurnalist din urbea de nord a Jiului n-a remarcat prezenţa unui grup, condus
în sala Consilului Local de Gicu Alesu:
Ciocea Ion – primar în Bustuchin, Daju Ion – Roşia de Amaradia,
investitorul spaniol Aparicio Viguri Cezar Guzman, oameni care s-au remarcat
prin proiecte foarte ambiţioase de dezvoltare a localităţilor lor. Primarul
Marian Slivilescu s-a întreţinut îndelung cu aceştia, ca într-un schimb
reciproc de experienţă. Gustând castanele noastre, Aparicio Viguri, încântat de
gust, a spus că are ce povesti în mirifica Spanie, care s-a dovedit a doua
noastră soră din vest, găzduind peste un milion de români.
Dar să lăsăm locul video-clipurilor realizate de echipele
din Târgu Jiu iar ca gazde, lăsăm video-clipul nostru la urmă. Adică ce s-a şi
întâmplat „în teren”. VIP-urile prioritar, iar mulţimea adunată, mai la coadă !
FESTIVALUL CASTANULUI LA
TISMANA
S-au pus aici mai multe video-clipuri dar puţine au rămas. Ori jurnaliştilor le e sfială de ce au realizat, ori au mârâit ceva ce nu le-a convenit şefilor, trist e că şi-au relocat articolele şi video-clipurile. Ne mulţumim cu ce a mai rămas la aceiaşi adresă de pe reţeaua Internet.
Festivalul Castanului de la Tismana, ediţia a III-a,
2015.
Videoclip al Asociaţiei "Semănătorul Tismana":
secvenţe (fără şefi !) filmate la Festivalul Castanului, ediţia a III-a, 15 octombrie 2015.
Cântă taraful Şcolii Populare de Artă, Târgu Jiu
Articole
de presă:
